LP ELECTRIC energie regenerabila

privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 8 din 7 ianuarie 2004

STRATEGIA DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Introducere
Sursele regenerabile deţin un potenţial energetic important şi oferă disponibilităţi nelimitate de utilizare pe plan local şi naţional. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea, şi anume, accesibilitate, disponibilitate şi acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile unei dezvoltări economice durabile. Aceste cerinţe se realizează în context naţional, prin implementarea unor politici de conservarea energiei, creşterea eficienţei energetice şi valorificarea superioară a surselor regenerabile.
Comisia Europeană a iniţiat, în iulie 2002, propunerea de promovare a producţiei combinate de energie electrică şi termică pe bază de combustibili fosili şi de valorificare a surselor regenerabile de energie şi a deşeurilor.
Exploatarea surselor regenerabile de energie conferă garanţia unor premise reale de realizare a obiectivelor strategice privind creşterea siguranţei în alimentarea cu energie pe baza diversificării surselor şi diminuării ponderii importului de resurse energetice, respectiv de dezvoltare durabilă a sectorului energetic şi de protejare a mediului înconjurător.
Sursele regenerabile de energie pot să contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie electrică şi de încălzire în zonele rurale defavorizate. Valorificarea surselor regenerabile de energie, în condiţii concurenţiale pe piaţa de energie, devine oportună prin adoptarea şi punerea în practică a unor politici şi instrumente specifice sau emiterea de "certificate verzi" ("certificate ecologice").
Oportunitatea implementării strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie pe termen mediu şi lung în România oferă cadrul corespunzător pentru adoptarea unor decizii privind alternativele energetice şi conformarea cu acquis-ul comunitar în domeniu. În condiţiile meteogeografice din România, în balanţa energetică pe termen mediu şi lung se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de energie: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia geotermală. Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se înscrie în cerinţele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeană în baza Documentului 2002/358/CE.

Definiţii, concepte şi noţiuni de specialitate
• surse regenerabile de energie - surse de energie din categoria nefosile, cum sunt sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a nămolurilor în instalaţii de epurare a apelor uzate;
• energia solară provine din radiaţia solară, din care se obţine energie electrică pe baza tehnologiei fotovoltaice sau energie termică prin metode de conversie termo-solară;
• energia eoliană provine din transformarea şi livrarea în sistemul energetic sau direct către consumatorii locali a energiei electrice provenite din potenţialul energetic al vântului;
• energie hidro este energia furnizată de unităţi hidroenergetice cu puterea instalată mai mică sau egală cu 10 MW (categoria "hidroenergie mică"), respectiv unităţi hidroenergetice cu puterea instalată mai mare de 10 MW (categoria "hidroenergie mare");
• biomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe, inclusiv a materiilor vegetale şi animale, precum şi a deşeurilor industriale şi urbane;
• energia geotermală rezultă din energia înmagazinată în depozite şi zăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabile în condiţii de eficienţă economică;
• energia electrică produsă din surse regenerabile de energie - energia electrică furnizată exclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cota de energie electrică produsă din surse regenerabile în centrale hibride, care utilizează şi surse convenţionale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare a purtătorilor de energie convenţională şi excluzând energia electrică obţinută din aceste sisteme;
• consumul de energie electrică - cantitatea de energie utilizată, rezultată din producţia de energie electrică, inclusiv energia electrică furnizată de autoproducători, la care se adaugă importurile din care se scad exporturile.

CAPITOLUL 1
Potenţialul surselor regenerabile de energie în
Uniunea Europeană şi în România

1.1. Premise de valorificare a surselor regenerabile de energie în Uniunea Europeană
În sectorul energetic din majoritatea statelor europene are loc o reconsiderare a priorităţilor privind creşterea siguranţei în alimentarea consumatorilor şi protecţia mediului înconjurător, iar în cadrul acestui proces, sursele regenerabile de energie oferă o soluţie accesibilă şi garantată pe termen mediu şi lung.
Siguranţa alimentării cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene este susţinută, inclusiv, pe baza importurilor de resurse energetice, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi în conformitate cu cerinţa imperativă de atenuare a impactului asupra mediului înconjurător al planetei.
Obiectivul strategic propus în Cartea Albă pentru o Strategie Comunitară constă în dublarea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al ţărilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie să ajungă treptat, de la 6% în anul 1995, la 12% în consumul total de resurse primare.
În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2010, urmează să ajungă la circa 11%, iar în anul 2015 la 11,2% (Tabelul 8).
Uniunea Europeană, în Cartea Albă pentru o Strategie Comunitară şi Planul de acţiune "Energie pentru viitor - sursele regenerabile" promovează o strategie denumită "Campania de demarare a investiţiilor", în care se stabileşte realizarea, până la sfârşitul anului 2003, a următoarelor capacităţi energetice:
> 1 milion sisteme energetice de tip solar - fotovoltaic;
> 15 milioane m2 colectoare solare pentru apă caldă;
> 10.000 MW (putere instalată) în aerogeneratoare cu turbine eoliene;
> 10.000 MW(t) în instalaţii energetice de cogenerare cu combustibil pe bază de biomasă;
> 1 milion gospodării individuale cu încălzire pe bază de biomasă;
> 1.000 MW (putere instalată) în instalaţii energetice pentru producere de biogaz;
> 5 milioane tone biocombustibil lichid;
> 100 comunităţi umane izolate (aşezări locale), cu consum energetic din surse regenerabile.
În Cartea Verde "Spre o strategie europeană pentru siguranţa în alimentarea cu energie" se precizează că sursele regenerabile de energie pot să contribuie efectiv la creşterea resurselor energetice interne, ceea ce conferă acestora o anumită prioritate în adoptarea politicii energetice comunitare.
În Programul de acţiune "Energie inteligentă pentru Europa" obiectivul fundamental constă în creşterea ponderii surselor regenerabile în producţia totală de energie electrică. Implementarea măsurilor înscrise în Cartea Verde prin Programul "ALTENER" (cu un buget estimat la circa 86 milioane euro) urmăreşte accelerarea procesului de valorificare a potenţialului energetic al surselor regenerabile.
Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile se concentrează pe creşterea eficienţei energetice în baza unui management adecvat al cererii de energie ("demand side management"). În ţările cu economie în curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmăreşte promovarea permanentă a surselor regenerabile şi conştientizarea rolului eficienţei energetice prin derularea unor programe specifice.
"Directiva 2001/77/EC", din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie" fixează ţintele indicative care, dacă sunt atinse, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% în anul 2010.
Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:
• creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi termică;
• stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta;
• adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor regenerabile de energie;
• simplificarea şi adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
• accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;
• garantarea originii energiei produse pe bază de surse regenerabile de energie.

Tabelul 1

Valori de referinţă pentru energia electrică produsă
din surse regenerabile

Notă:
1) - SRE: Surse Regenerabile de Energie
2) - Referinţa de 30% pentru România este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrică produsă în centrale hidroelectrice) [datele conţin inclusiv energia electrică produsă în centrale hidroelectrice de mare putere]
Sursa: Anexa la "Directiva 2001/77/EC" (exclusiv poz. România)

În statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse regenerabile se asigură pe baza a două scheme-suport distincte, şi anume:
• preţul energiei produse din surse regenerabile se determină pe cale administrativă, iar cantitatea produsă se stabileşte pe piaţa energiei;
• cantitatea de energie produsă sau consumată din surse regenerabile ("energie verde") se determină pe cale administrativă, iar nivelul preţului certificatelor de "energie verde" se stabileşte pe piaţa energiei.
1.2. Potenţialul surselor regenerabile de energie din România
a) Energia solară
Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1.100 kWh/m2-an.
Harta radiaţiei solare din România s-a elaborat pe baza datelor medii multianuale înregistrate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), procesate şi corelate cu observaţii şi măsurători fizice efectuate pe teren de instituţii specializate.
În România s-au identificat cinci zone geografice (0 - IV), diferenţiate în funcţie de nivelul fluxului energetic măsurat. Distribuţia geografică a potenţialului energetic solar relevă că mai mult de jumătate din suprafaţa României beneficiază de un flux anual de energie cuprins între 1000 kWh/m2-an şi 1300 kWh/m2-an.

Tabelul 2

Distribuţia potenţialului energetic solar din România

Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de căldură şi apă caldă menajeră din România este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă.
În condiţiile meteo-solare din România, un captator solar-termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe perioada martie - octombrie, cu un randament care variază între 40% şi 90%. Utilitatea sistemelor solar-termale se regăseşte, în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuinţele individuale.
Captatoarele solare pot să funcţioneze cu eficienţă ridicată în regim hibrid cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. În exploatare, radiaţia solară nu trebuie să aibă obligatoriu un nivel foarte ridicat, întrucât sistemele solare pasive pot funcţiona eficient şi în zone mai puţin atractive din punct de vedere al nivelului de intensitate solară (ex.: zone de nord din Transilvania sau din Moldova).
Sistemele solare pasive sunt încorporate, de regulă, în "anvelopa" clădirii (partea exterioară a imobilului), iar cea mai mare parte a materialelor de construcţie sunt de tip convenţional.
În condiţii normale, costul mediu suplimentar (pentru materiale încorporate în construcţia nouă) la reabilitarea termică a unei clădiri se majorează până la 20% (la clădiri renovate).
Conversia radiaţiei solare în energie electrică se realizează cu instalaţii fotovoltaice alcătuite din module solare cu configuraţii şi dimensiuni diferite. Potenţialul exploatabil al producerii de energie electrică prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1.200 GWh/an.
Costul investiţiei pentru realizarea de sisteme fotovoltaice în reţea de module solare a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimele decenii, preţul unui modul solar s-a diminuat sistematic ajungând, în prezent, la circa 6$/1W(instalat).
Preţul energiei electrice produsă din surse solare fotovoltaice variază între 25 cenţi/kWh şi 50 cenţi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolaţi şi consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice oferă o alternativă economică atractivă, dacă se ţine seama de costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la reţeaua electrică aferentă sistemului energetic naţional. De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalată de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafaţa de circa 30.000 m2.
În România s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate şi în regim de funcţionare diferenţiat în cadrul unor programe de cercetare-dezvoltare-demonstrare, astfel:
• sisteme autonome - pentru alimentarea unor consumatori izolaţi (gospodării individuale, centre socio-culturale în Munţii Apuseni, litoralul Mării Negre, Delta Dunării ş.a.), staţii de radio-telecomunicaţii, instalaţii de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic, înscrise ca obiective în programul de electrificare rurală;
• sisteme conectate la reţeaua electrică (staţii-pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate în imobile ş.a.).
b) Energia eoliană
În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I - V) în funcţie de potenţialul energetic existent, de condiţiile de mediu şi topogeografice. Harta eoliană a României s-a elaborat luând în considerare potenţialul energetic al surselor eoliene la înălţimea medie de 50 metri, pe baza datelor şi informaţiilor meteogeografice colectate începând din anul 1990, până în prezent.
Din rezultatele înregistrate a rezultat că România se află într-un climat temperat continental, cu un potenţial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podişurile din Moldova şi Dobrogea ("climat blând") sau în zonele montane ("climat sever"). În regiuni cu potenţial eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, dacă se urmăreşte "exploatarea energetică a efectului de curgere peste vârf de deal" sau "a efectului de canalizare al curenţilor de aer".
Pe baza evaluării şi interpretării datelor înregistrate rezultă că în România se pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an.
Pe baza evaluărilor preliminare în zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt şi mediu, potenţialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an.

Tabelul 3

Elemente tehnico-economice de exploatare a potenţialului energetic
al zonelor eoliene din România

Valorificarea potenţialului energetic eolian, în condiţii de eficienţă economică, impune folosirea unor tehnologii şi echipamente adecvate (grupuri aerogeneratoare cu putere nominală de la 750 kW până la 2.000 kW).
Pe plan mondial, "energetica vântului" se găseşte într-o etapă de "maturitate tehnologică" însă, în România, ponderea energiei electrice din surse eoliene în balanţa energetică rămâne deocamdată sub posibilităţile reale de valorificare eficientă a acestora.
c) Energia produsă în unităţi hidroelectrice (grupuri de mică şi mare putere)
În România, potenţialul hidroenergetic al râurilor principale este de circa 40.000 GWh/an, care se poate obţine în amenajări hidroenergetice de mare putere (> 10 MW/unitate hidro) sau de mică putere (< 10 MW/unitate hidro), după următoarea repartizare:
• amenajări hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an);
• amenajări hidroenergetice de mică putere (6.000 GWh/an).
d) Biomasa
În condiţiile mediului topogeografic existent, se apreciază că România are un potenţial energetic ridicat de biomasă, evaluat la circa 7.594 mii tep*)/an (318x109 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărţit pe următoarele categorii de combustibil:
• reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc [1.175 mii tep (49,8x109 MJ/an)];
• deşeuri de lemn - rumeguş şi alte resturi de lemn [487 mii tep (20,4x109 MJ/an)];
• deşeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă de vie ş.a. [4.799 mii tep*) (200,9x109 MJ/an)];
• biogaz [588 mii tep*) (24,6x109 MJ/an)];
• deşeuri şi reziduuri menajere urbane [545 mii tep*) (22,8x109 MJ/an)].

[*) tep - tone echivalent petrol]

Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deţine ponderi diferite în balanţa resurselor primare, în funcţie de tipul de deşeuri utilizat sau după destinaţia consumului final.
Astfel, 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obţine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri şi deşeuri vegetale.

Tabelul 4

Consumul de biomasă în balanţa resurselor energetice primare

În consumul curent de biomasă din România, în regim de exploatare energetică, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu următoarea destinaţie:
- circa 550 cazane industriale de abur şi apă fierbinte pentru încălzire industrială (combustibil pe bază de lemn);
- circa 10 cazane de apă caldă, cu puteri instalate între 0,7 MW şi 7,0 MW, pentru încălzire urbană (P(i total) = 45 MW) [combustibil pe bază de deşeuri din lemn];
- aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne şi/sau deşeuri agricole pentru încălzirea locuinţelor individuale sau prepararea hranei ş.a.
Între anii 1998 - 1999 s-a implementat un proiect demonstrativ, denumit "Asistenţă pentru implementarea surselor regenerabile de energie", cu finanţare asigurată prin Programul PHARE - UE. Caracterul demonstrativ al proiectului constă în punerea în evidenţă a valorii de înlocuire a biomasei în raport cu combustibilii fosili la producerea de agent termic.
Proiectul realizat în localitatea Câmpeni funcţionează pe bază de biomasă (deşeuri de lemn), cu furnizare de energie, în condiţii de eficienţă economică şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.
Punerea în practică a proiectului a necesitat pregătirea unor operatori la nivel local în vederea exploatării unor tehnologii specifice şi a avut un efect de sensibilizare a autorităţilor locale ca urmare a realizării unei eficiente energetice superioare a instalaţiei şi a nivelului redus de poluare a mediului.
Conform Acordului dintre Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei, în prezent se află în curs de implementare Programul "Rumeguş 2000" ("Sawdust 2000"), finanţat de autorităţile locale, Programul PHARE - Fondul de Coeziune Economică şi Socială al Comunităţii Europene, Fondul Special pentru Dezvoltare Energetică şi Guvernul Regatului Danemarcei.
Programul "Rumeguş 2000" se derulează în spiritul procedurii art. 6 din Protocolul de la Kyoto, în cinci localităţi din România şi vizează reducerea nivelului de depozitare necontrolată de rumeguş şi alte reziduuri pe bază de lemn şi conduce la diminuarea impactului asupra mediului determinat de procesarea brută a lemnului în arii geografice de mare întindere.
În general, valorificarea biomasei prin proiecte specifice de investiţii energetice conferă atractivitate întrucât energia termică obţinută are costuri mai mici în raport cu combustibilii fosili.
În România, consumul de biomasă a înregistrat o diminuare lentă în ultimul deceniu datorită, între altele, extinderii reţelei de distribuţie şi a consumului individual de gaze naturale sau GPL.
e) Energia geotermală
În România, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracţie) în geotermie de "joasă entalpie", are temperaturi cuprinse între 250C şi 600C (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 600C până la 1250C ("ape mezotermale").
Resursele geotermale de "joasă entalpie" se utilizează la încălzirea şi prepararea apei calde menajere în locuinţe individuale, servicii sociale (birouri, învăţământ, spaţii comerciale şi sociale etc.), sectorul industrial sau spaţii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru creşterea animalelor ş.a.).
Limita economică de foraj şi extracţie pentru ape geotermale s-a convenit pentru adâncimea de 3.300 m şi a fost atinsă în unele zone din România, precum bazinul geotermal Bucureşti Nord - Otopeni, anumite perimetre din aria localităţilor Snagov şi Baloteşti ş.a.
În anul 1990, în România, se aflau în exploatare 64 sonde cu utilizări locale pentru asigurarea nevoilor de încălzire şi apă caldă menajeră la ansambluri de locuinţe, clădiri cu destinaţie publică sau industriale, incinte agrozootehnice etc.
În prezent se află în funcţiune 70 sonde pentru apă caldă (cu temperatura peste 600C) în diferite zone geografice.
Rezerva de energie geotermală cu posibilităţi de exploatare curentă în România este de circa 167 mii tep (7.000x106 GJ/an).
Cantitatea de energie echivalentă produsă şi livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii tep (1.326x106 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3%.
În etapa actuală se află în conservare sau rezervă 45 sonde cu potenţial energetic atestat.
În România, durata de exploatare a instalaţiilor în funcţiune este, în prezent, mai mare de 20 ani, iar materialele şi echipamentele utilizate "în situ" au o uzură fizică şi morală avansată (ex.: schimbătoare de căldură neperformante, grad ridicat de coroziune, înfundări şi depuneri, conducte şi vane din oţel fără izolaţie termică, fiabilitate redusă etc.).
Gestiunea consumului energetic geotermal (facturarea energiei livrate/utilizate) se asigură în regim pauşal, prin citirea periodică a parametrilor la gura sondei cu aparatură de tip industrial (din lipsă de contoare sau echipamente şi aparatură de precizie scăzută).
În România, gradul de valorificare al surselor geotermale de energie este redus ca urmare a lipsei unui suport financiar corespunzător, care să favorizeze dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economice superioare.
Tipul de resurse şi potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat sintetic în tabelul 5.

Tabelul 5

Potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din România

Accelerarea ritmului de exploatare al surselor regenerabile de energie din România se justifică prin creşterea securităţii în alimentarea cu energie, promovarea dezvoltării regionale, asigurarea normelor de protecţie a mediului şi diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

CAPITOLUL 2
Obiectivele strategice privind valorificarea surselor regenerabile
de energie, în contextul integrării României în Uniunea Europeană

2.1. Obiective generale
Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie constau în:
• integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic naţional;
• diminuarea barierelor tehnico-funcţionale şi psiho-sociale în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost şi de eficienţă economică;
• promovarea investiţiilor private şi crearea condiţiilor pentru facilitarea accesului capitalului străin pe piaţa surselor regenerabile de energie;
• asigurarea independenţei consumului de energie al economiei naţionale;
• asigurarea, după caz, a alimentării cu energie a comunităţilor izolate prin valorificarea potenţialului surselor regenerabile locale;
• crearea condiţiilor de participare a României la piaţa europeană de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile.
2.2. Obiective specifice
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie şi cu obiectivele specifice din programele ce urmează să se elaboreze pe fiecare categorie de sursă regenerabilă de energie (solară, eoliană, hidroenergia, biomasa şi geotermală).
a) Energia solară - pentru evaluarea potenţialului energetic din zone geografice izolate sau cu acces limitat la reţeaua energetică se vor implementa proiecte demonstrative de sisteme solare fotovoltaice. Creşterea gradului de atractivitate al investiţiilor pentru sisteme energetice solar-fotovoltaice sau solar-termice cu sau fără conectare la reţeaua energetică este favorizată de premisa că, pe termen mediu şi lung, costurile specifice vor cunoaşte o diminuare treptată.
Aplicaţiile solar-termale se realizează cu instalaţii de captatori solari (inclusiv componente auxiliare), ce vor însuma o suprafaţă totală de circa 150.000 m2.
Sistemele solar-fotovoltaice îşi găsesc utilitatea în aplicaţii din zone geografice izolate sau cu posibilităţi limitate de acces la reţeaua electrică. În aplicaţiile fotovoltaice s-au identificat mai multe tipuri de proiecte, astfel:
• sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurală, cu aplicaţii în Munţii Apuseni sau alte zone montane, în nordul Moldovei, parcuri naturale (ex.: Delta Dunării) etc.;
• sisteme fotovoltaice conectate la reţeaua de transport şi distribuţie a energiei electrice:
- minicentrale solar-fotovoltaice (câteva sute de kW - 1 MW), în zona litoralului Mării Negre, cu un potenţial solar atractiv şi pe suprafeţe potenţial utilizabile (pe principiul compensării consumului suplimentar sezonier sau pentru compensarea liniilor electrice cap de reţea în zona Deltei Dunării);
- sisteme fotovoltaice (1 kW - 5 kW) conectate la reţea (în oraşe mari, litoral, case de vacanţă etc.).
Realizarea de module fotovoltaice conectate la reţea poate reprezenta o soluţie viabilă în aplicaţii distincte, ca urmare a diminuării costurilor specifice (ex.: sisteme de irigaţii în agricultură).
b) Energia eoliană: studii şi analize de specialitate privind sursele energetice eoliene exploatabile demonstrează că potenţialul eolian al României este de circa 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an.
Analiza datelor meteoclimatice şi investigaţiile pe teren au condus la identificarea de amplasamente cu potenţial energetic eolian favorabil pentru realizarea de centrale eoliene cu performanţe tehnico-economice ridicate.
În zona platoului continental al Mării Negre ("off-shore"), studiile întreprinse evidenţiază un potenţial energetic eolian de circa 2.000 MW.
Amplasamentele off-shore, de la 3 km până la 5 km pe platoul continental al litoralului (până la adâncimea apei de 5 m), sunt considerate eficiente pe termen lung (peste 20 ani).
Aplicaţii cu potenţial energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW) destinate, în principal, electrificării zonelor rurale izolate, oferă oportunităţi reale pentru punerea în practică a unor proiecte de valorificare a surselor eoliene.
c) Hidroenergie
Studiul privind valorificarea potenţialului hidroenergetic din România conferă posibilităţi de realizare a unui număr de 780 unităţi hidroenergetice (cu puterea instalată de max. 10 MW/unitate), cu o putere totală de 2.150 MW, care pot furniza circa 6.000 GWh/an.
Pe termen lung, se estimează că puterea instalată totală, în unităţi hidroenergetice noi, va avea un nivel de circa 840 MW, din care 240 MW în centrale hidroenergetice de mică putere.
Programele de valorificare a potenţialului energetic din surse hidro pentru investiţii, finalizări de lucrări şi retehnologizări se vor materializa cu resurse financiare proprii şi atrase, folosind experienţa profesională autohtonă şi pe baza transferului de tehnologie de la companii şi societăţi comerciale cu realizări performante în domeniu.
Creşterea gradului de atractivitate pentru investitorii din sectorul public sau privat se asigură prin acordarea de facilităţi privind accesul în zonele geografice alocate investiţiei şi scutiri sau reduceri de taxe şi impozite, în condiţiile finalizării lucrărilor la termenul planificat de punere în funcţiune.
d) Biomasa
Valorificarea potenţialului energetic al biomasei, ţinând seama de ponderea acesteia în sursele regenerabile exploatabile, ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată.
Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 tep până în anul 2010, cu o producţie medie anuală de energie de 97,5 tep (1.134 GWh).
Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacităţi noi sau unităţi în cogenerare pe bază de biomasă.
Pe termen mediu şi lung, creşterea cantităţii de biomasă se poate asigura din plantaţii (arbori şi arbuşti cu perioadă redusă de creştere) pe suprafeţe degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.
Pentru realizarea obiectivelor specifice de exploatare energetică a biomasei se va acorda prioritate următoarelor activităţi:
• creşterea cantităţii disponibile de biomasă pentru producerea de energie;
• diversificarea formelor de biomasă, cu potenţial energetic atestat în unităţi pilot, prin ardere/gazeificare etc.;
• promovarea de soluţii tehnice prin arderea combinată de cărbune/biomasă, adoptarea de soluţii adecvate condiţiilor locale şi de retehnologizare a capacităţilor existente;
• organizarea de campanii promoţionale referitoare la avantajele producerii de energie din biomasă, cu consecinţe directe asupra mediului înconjurător sau în restructurarea economiei rurale/locale;
e) Energia geotermală
Obiectivele programului de valorificare eficientă a potenţialului hidrogeotermal din România constau în:
• elaborarea de studii de fezabilitate şi consultanţă, cu soluţii de implementare şi asimilarea de tehnologii şi echipamente performante;
• diseminarea şi valorificarea datelor şi informaţiilor aferente programelor de tehnologizare şi implementare curentă;
• definitivarea proiectelor (aplicaţii) demonstrative de valorificare complexă a potenţialului hidrogeotermal din România;
• elaborarea unui cadru legislativ de norme şi reglementări pentru valorificarea surselor geotermale, în condiţii de eficienţă economică ridicată.

CAPITOLUL 3
Căi de valorificare a surselor regenerabile de energie din România

Principalele opţiuni pe termen mediu şi lung trebuie orientate în următoarele direcţii principale:
• transferul de tehnologii neconvenţionale de la firme cu tradiţie şi experienţă în domeniu, cu norme de aplicare, atestare şi certificare conform standardelor internaţionale în vigoare;
• elaborarea şi implementarea cadrului legislativ, instituţional şi organizatoric adecvat;
• atragerea sectorului privat şi public la finanţarea, managementul şi exploatarea în condiţii de eficienţă a tehnologiilor energetice moderne;
• identificarea de surse de finanţare pentru susţinerea şi dezvoltarea aplicaţiilor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
• stimularea constituirii de societăţi tip joint-venture, specializate în valorificarea surselor regenerabile de energie;
• elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate în direcţia accelerării procesului de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic naţional.
Principalele elemente componente care se iau în considerare la acordarea de asistenţă tehnică de specialitate constau în:
- implicarea beneficiarului la elaborarea documentaţiei solicitate de banca creditoare şi pentru analiza economico-financiară a investiţiei;
- pregătirea profesională a partenerilor şi specialiştilor din România pentru urmărirea şi controlul investiţiei;
- sprijinul acordat de beneficiar pe perioada finanţării externe;
- recomandări în favoarea beneficiarului la negocierile cu băncile comerciale finanţatoare din România;
- identificarea, evaluarea şi selectarea de proiecte de investiţii realizabile în condiţii de eficienţă economică superioară.
3.1. Măsuri instituţionale
Crearea cadrului instituţional, legislativ, financiar şi informaţional se realizează cu luarea în considerare a următoarelor activităţi:
• asigurarea cadrului organizatoric şi funcţional adecvat pentru realizarea investiţiilor în condiţii de eficienţă economică ridicată;
• identificarea surselor de finanţare pentru implementarea proiectelor de investiţii aprobate;
• promovarea surselor regenerabile de energie cu asigurarea măsurilor de diminuare a perioadei de recuperare a investiţiei specifice;
• respectarea normelor şi standardelor tehnice de construcţii-montaj, exploatare, obţinerea atestatului de certificare şi a managementului calităţii;
• dezvoltarea de programe de cooperare internaţională, transfer de tehnologie, schimb de experienţă şi cooperare bilaterală pentru proiecte de cercetare-dezvoltare şi demonstrative;
• promovarea de acte normative pentru asigurarea protecţiei mediului (ex.: reducerea emisiilor de noxe, oxizi de carbon şi alte medii poluante) în producerea de energie din surse regenerabile.
3.2. Implementarea de proiecte pilot şi demonstrative
Programele de măsuri trebuie să promoveze proiecte investiţionale şi demonstrative în vederea asigurării condiţiilor optime pentru dezvoltarea de aplicaţii pe termen mediu şi lung.
a) Energia solară
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termică din surse solare se realizează cu sisteme solar-termale cu performanţe superioare (ex.: producerea de agent termic şi apă caldă menajeră în gospodării individuale), cu posibilitatea funcţionării în paralel cu sistemele clasice de încălzire.
La elaborarea programului demonstrativ, pe termen mediu şi lung, se va urmări realizarea de aplicaţii solare cu puteri relativ reduse (de la 500 W până la 5.000 W), iar pe baza studiului de fezabilitate se vor pune în practică proiecte destinate electrificării rurale pe bază de surse regenerabile, cu prioritate, surse solare de energie.
b) Energia eoliană
Pentru valorificarea potenţialului energiei eoliane se propune o serie de proiecte de investiţii, prin care să se asigure:
• valorificarea potenţialului eolian, în condiţii de eficienţă energetică ridicată;
• relevarea performanţelor tehnico-funcţionale ale turbinelor eoliene conectate la sistemul energetic naţional;
• crearea premiselor pentru transferul de tehnologii şi echipamente neconvenţionale din statele membre ale UE şi din ţări cu experienţă avansată în domeniu;
• implementarea de programe de management aplicativ şi transfer de tehnologie pentru instalaţii aerogeneratoare, cu atragerea şi implicarea economică şi financiară a sectorului privat;
• reabilitarea centralelor existente şi realizarea de unităţi eoliene noi destinate alimentării zonelor rurale neelectrificate, pe termen mediu şi lung.
c) Microhidroenergie
În sectorul hidroenergetic se vor implementa programe de valorificare a potenţialului energetic din sursele hidro în unităţi cu putere instalată mică, prin transfer de tehnologie din state avansate pentru realizarea de lucrări noi, amenajări hidroenergetice nefinalizate, reabilitări şi retehnologizări curente.
Pentru realizarea de proiecte cu investiţii private se recomandă acordarea unor facilităţi constând în accesul în zone geografice alocate investiţiei, scutiri sau reduceri de taxe în condiţiile respectării termenelor planificate de punere în funcţiune.
d) Biomasa
Realizarea obiectivelor specifice de valorificare energetică a biomasei se materializează în:
- studii de fezabilitate privind oportunităţile de substituire a combustibilului lichid sau de gaze naturale din 110 localităţi din zone montane şi submontane, cu combustibil pe bază de lemn (deşeuri forestiere, lemn de foc, deşeuri urbane etc.);
- studii şi rapoarte de valorificare a resturilor vegetale din exploataţii agricole în centrale termice din zone de deal sau de câmpie.;
- reorientarea activităţii de cercetare aplicativă privind combustia cărbunelui, implementarea de tehnologii de gazeificare a biomasei, amenajarea de bazine ecologice pentru valorificarea gazului din fermentare şi producerea de energie electrică cu turbine cu gaze.
e) Energia geotermală
Valorificarea potenţialului de energie geotermală cu aplicaţii economice directe se va realiza în următoarele etape:
• efectuarea de studii de fezabilitate pentru reevaluarea economică a potenţialului geotermal, identificarea şi promovarea de tehnologii performante pentru foraj şi extracţii de ape geotermale şi reinjecţie în strat, diminuarea procesului de coroziune etc.;
• valorificarea documentaţiei şi informaţiilor obţinute din exploatarea unor aplicaţii pilot cu privire la potenţialul hidrogeotermal, în vederea asigurării necesarului de căldură la consumatorii individuali din mediul rural, sectorul agroindustrial sau servicii publice şi de sănătate;
• aplicaţii de valorificare completă a potenţialului hidrogeotermal prin integrare în sistemul termoenergetic din mediul urban, cu utilităţi diverse (agenţi economici, servicii publice, tratamente balneo-terapeutice ş.a.);
• diseminarea şi valorificarea informaţiilor privind valorificarea resurselor geotermale cu avantaje directe pentru comunitatea locală, pe bază de tehnologii şi echipamente performante.

CAPITOLUL 4
Obiective şi acţiuni de promovare a surselor regenerabile de energie

4.1. Structura producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie pe termen mediu şi termen lung

(Scenariu de bază)

Pentru valorificarea potenţialului energetic al surselor regenerabile se impune îndeplinirea unor obiective concrete care se desfăşoară pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu prevederile Legii energiei electrice nr. 318/2003.
I. Punerea în funcţiune de capacităţi noi de producere de energie din surse regenerabile cu o putere instalată totală de circa 441,5 MW (energie electrică), respectiv 3.274,64 mii tep (energie termică), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termică).
În tabelul 6 se menţionează capacităţile energetice noi, pe tipuri de resurse regenerabile şi costuri de investiţii:
a) perioada 2003 - 2010: costul total va fi de 887,50 milioane euro;
b) perioada 2011 - 2015: costul total va fi de 1.153,00 milioane euro).

Tabelul 6

Capacităţi energetice noi şi efortul investiţional total,
în perioada 2003-2010, respectiv 2011-2015

Total1) se referă la puterea instalată, exclusiv pentru producerea de energie electrică

II. Valorificarea surselor regenerabile va asigura, până în anul 2010, reducerea importurilor de resurse energetice primare cu un echivalent de 19,65 TWh (energie electrică), respectiv cu 3.274,64 mii tep (energie termică).
Până în anul 2015 se estimează obţinerea unei cantităţi totale de energie de circa 23,37 TWh (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termică).
Considerând ca valoare de referinţă consumul brut actualizat estimat pentru anul 2010, rezultă că ponderea surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică va fi de circa 30,0% în anul 2010, respectiv de 30,4% în anul 2015.

III. Până în anul 2010 se vor construi capacităţi noi de exploatare a surselor regenerabile, cu o putere electrică totală de 441,5 MW, respectiv de 789,0 MW până la sfârşitul anului 2015.

Tabelul 7

Producţia prognozată de energie electrică din surse regenerabile de
energie pe termen mediu şi lung

IV. La nivelul anului 2010, contribuţia resurselor regenerabile va conduce la diminuarea importului de resurse energetice primare cu un echivalent de 4.964,50 mii tep (pondere 11,00%), iar pentru anul 2015 se prognozează o economie de circa 5.537,20 mii tep (pondere 11,20%).
Ponderea surselor regenerabile de energie, pe tipuri de surse în consumul total de resurse primare din România este prezentată în tabelul 8.

Tabelul 8

Ponderea surselor regenerabile de energie
în consumul total din resurse primare în România

V. Deschiderea unor obiective noi de investiţii în diferite zone ale ţării va conduce la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, simultan cu diversificarea ofertei pe piaţa muncii.
VI. În activităţile de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung se va asigura o diversificare a mediului de afaceri, prin atragerea de societăţi comerciale cu capital privat (autohtone şi străine), respectiv autorităţile publice centrale şi locale.
VII. Implementarea proiectelor de investiţii va oferi posibilitatea introducerii în fabricaţie, transferul şi comercializarea de produse şi tehnologii moderne în domeniul surselor regenerabile.
VIII. Punerea în valoare a surselor energetice regenerabile locale va conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile şi conservarea unui nivel de calitate superioară a mediului înconjurător.
4.2. Costurile estimate pentru realizarea proiectelor de investiţii
Capacităţile noi de producţie aferente obiectivelor propuse se realizează cu costuri investiţionale importante şi cheltuieli suplimentare pentru activităţi conexe (ex.: studii de oportunitate/fezabilitate, dezvoltări tehnologice în instalaţii demonstrative sau staţii pilot, elaborarea de produse-program specifice aplicaţiilor etc.).
Efortul financiar necesar se estimează să ajungă la circa 1.300 milioane euro pentru perioada 2003 - 2010 şi de aproape 1.400 milioane euro pentru perioada 2011 - 2015, după următoarea repartizare:
• perioada 2003 - 2010: 1.300 milioane euro, din care:
- efort investiţional: 887,50 milioane euro;
- activităţi conexe: circa 412,50 milioane euro;
• perioada 2011 - 2015: 1.400 milioane euro, din care:
- efort investiţional: 1.153 milioane euro;
- activităţi conexe: circa 247 milioane euro.
Pentru asigurarea resurselor financiare se vor realiza parteneriate bi- şi multilaterale, cu următoarele tipuri de structuri economice şi sociale:
- societăţi private autohtone şi străine;
- autoritatea centrală şi autorităţile publice locale;
- instituţii specializate de investiţii interne şi internaţionale;
- instituţii de cercetare şi centre universitare de profil;
- organizaţii neguvernamentale.
Susţinerea financiară a proiectelor de investiţii pentru sursele regenerabile de energie se asigură, în general, din surse atrase şi/sau programe speciale ale Uniunii Europene sau din alte zone economice interesate.
Exploatarea surselor regenerabile de energie cu facilităţi de cooperare internaţională (ex.: implementarea de proiecte comune în sectorul energetic cu transfer de emisii de CO2) permite realizarea obiectivelor înscrise în Protocolul de la Kyoto, pe baza unor proceduri şi mecanisme specifice de finanţare a investiţiilor.
4.3. Elemente de corelare a legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană
Punerea în practică a programelor de valorificare a surselor regenerabile de energie contribuie la protecţia mediului, cu diminuarea emisiei de noxe, iar pentru susţinerea proiectelor de investiţii în domeniu sunt necesare resurse de finanţare, care pot fi atrase după parcurgerea următoarelor etape:
- asigurarea cadrului organizatoric de urmărire şi control al activităţilor din domeniul surselor regenerabile de energie;
- participarea la proiectul european ENER-IURE, cu un colectiv de specialişti în domeniu, simultan cu asimilarea de proceduri şi norme europene în domeniul surselor regenerabile de energie;
- facilitarea accesului la baza de date şi informaţii aferente structurilor specializate din Uniunea Europeană în domeniul resurselor regenerabile;
- punerea în practică a programelor de valorificare a potenţialului energetic al surselor regenerabile sub coordonarea unor structuri de stat sau private;
- asigurarea unor cooperări directe la nivel instituţional;
- iniţierea de acţiuni legislative comune;
- identificarea de resurse financiare disponibile pentru susţinerea proiectelor în domeniul surselor regenerabile de energie, cu determinarea unor cote-părţi de plată aferente consumatorilor de energie din surse regenerabile.
Susţinerea proiectelor de investiţii şi identificarea surselor de finanţare în domeniul surselor regenerabile de energie se vor realiza prin următoarele acţiuni:
• iniţierea unor acţiuni legislative şi instituirea cooperării instituţionale directe între autoritatea centrală şi autorităţile executive locale;
• atragerea de fonduri directe pentru exploatarea surselor regenerabile de energie, inclusiv prin mecanisme aplicate conform Protocolului de la Kyoto;
• susţinerea implementării proiectelor în domeniul gestiunii şi valorificării deşeurilor (producere de biogaz, utilizare de deşeuri forestiere la producerea de energie termică, incinerare de deşeuri urbane cu recuperare de căldură etc.);
• valorificarea potenţialului energetic al râurilor interioare cu centrale hidroelectrice de mică putere (max. 10 MW).

CAPITOLUL 5
Mecanisme de finanţare a investiţiilor pentru promovarea
surselor regenerabile de energie

5.1. Finanţarea de programe şi proiecte de investiţii destinate valorificării surselor regenerabile de energie se asigură inclusiv prin resurse directe sau indirecte, în forme diversificate, astfel:
• fonduri proprii ale furnizorilor de capital;
• fonduri cu destinaţie specială;
• finanţare de către terţi;
• finanţare prin mecanisme specifice de tip BOT, BOO sau F-BOOT;
• garanţii şi instrumente financiare specifice sistemului bancar.
Furnizorii pot constitui, din surse proprii, fonduri financiare necesare implementării proiectelor de investiţii pentru realizarea, modernizarea, extinderea şi/sau dezvoltarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile.
Fonduri cu destinaţie specială ce se constituie pe bază de taxe aplicate la anumite categorii de produse din activitatea economică curentă. Din aceste fonduri se asigură resurse financiare pentru implementarea proiectelor reprezentative, aprobate la nivel guvernamental, prin finanţare de la bugetul de stat (Capitolul Energie), transferul de la bugetul de stat către bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic şi investiţii finanţate de regiile autonome, companiile naţionale sau cu capital majoritar de stat.
Finanţarea de către terţi se realizează prin participarea unui furnizor şi a unui beneficiar pentru finanţarea unor proiecte specifice de către a treia parte, ce pune la dispoziţie resursele financiare necesare. Finanţarea de către terţi se realizează după următoarele proceduri specifice:
• finanţare de tipul "primul ieşit din afacere", în care economiile realizate în urma implementării proiectului (programului), pe o perioadă determinată de timp, se folosesc pentru acoperirea costului proiectului;
• împărţirea economiilor - finanţare prin care se stabileşte că fiecare parte implicată primeşte un procent predeterminat din profitul obţinut prin vânzarea energiei produse, pe o perioadă stabilită iniţial prin contract;
• garantarea economiilor/profitului obţinut - societatea garantează beneficiarului reducerea, cu un anumit procent, a costului energiei.
Finanţarea prin mecanisme tip BOT, BOOT sau F-BOOT se realizează prin preluarea de către o societate privată a unei investiţii noi (inclusiv patrimoniale) şi urmărirea derulării afacerii, până la recuperarea resurselor financiare alocate. Procedura se aplică în situaţii în care proprietarul nu dispune de sursele financiare necesare finalizării investiţiei după una din procedurile de tip BOO, BOOT sau F-BOOT.
Finanţarea pe bază de grant se realizează prin alocarea de resurse financiare de către organisme financiare internaţionale, pentru finanţarea de proiecte prioritare, în statele în care sunt dirijate fondurile de investiţii respective. Procedura se aplică pentru investiţii considerate necesare, în situaţii ce prezintă anumite reticenţe, întârzieri la nivel naţional sau la acţiuni concertate de soluţionare a unor aspecte de interes mondial.
Stimulentele financiare speciale se acordă pentru investiţii interne şi externe în scopul valorificării surselor regenerabile de energie şi constau în următoarele proceduri de finanţare:
• cofinanţarea de investiţii specifice;
• finanţare de programe de cercetare-dezvoltare-implementare;
• finanţare pentru audit energetic în vederea adoptării de decizii pentru implementarea programelor de valorificare a surselor regenerabile;
• asigurarea de mijloace financiare privind creşterea gradului de utilizare a acestor surse de energie.
Instrumentele economice (de tarifare sau impozitare) pentru susţinerea programelor şi proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie asigură evidenţierea unor costuri externe privind preţul energiei generate din combustibili fosili (ex. taxa de CO2, SO2, noxe etc.), cu referire la costurile generate de recuperarea investiţiei, tratarea deşeurilor radioactive ş.a.
Instrumentele financiare specifice sistemului bancar în vederea susţinerii unor proiectelor de investiţii energetice se referă la:
• împrumuturi (cu sau fără garanţii bancare) de pe piaţa de capital, obligaţiuni emise de societăţi interesate sau împrumuturi contractate de la instituţii financiar-bancare interne sau externe;
• credite bancare (linii de credit) destinate finanţării investiţiei;
• acţiuni sau titluri de proprietate pentru participarea persoanelor fizice şi/sau juridice la capitalul social al societăţii interesate, cu finanţare parţială sau majoritară la implementarea proiectului.
Garanţiile bancare şi alte facilităţi de natură financiară acordate de autorităţile centrale/locale reprezintă modalităţi atractive pentru asigurarea finanţatorului asupra destinaţiei creditului acordat societăţilor comerciale în vederea implementării proiectelor de resurse regenerabile.
5.2. Mecanisme de finanţare a surselor regenerabile de energie agreate în cadrul Comunităţii Europene în etapa actuală, la nivelul Comunităţii Europene nu funcţionează un mecanism fiscal comun pentru promovarea surselor regenerabile de energie, însă se aplică metodologii şi instrumente specifice, care pot fi implementate relativ uşor, în România, astfel:
• sprijin direct prin preţurile practicate la fiecare tip de energie regenerabilă;
• ajutor acordat pentru investiţii de capital;
• adoptarea de măsuri fiscale de promovare;
• sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D);
• ajutor indirect pentru dezvoltarea diferenţiată pe fiecare tip de sursă de energie.
Alte surse provin din fondurile de dezvoltare regională, programul "Energie inteligentă", respectiv programul "ALTENER".
Conform Protocolului de la Kyoto (articolul 6), un mecanism specific de finanţare a investiţiilor pentru promovarea surselor regenerabile de energie recomandă aplicarea cadrului Joint Implementation.
Prin schemele de sprijin direct prin preţuri, producătorul de energie primeşte, în baza unei reglementări naţionale, un ajutor financiar direct sau indirect (la energia produsă şi încasată). Mecanismele de ajutor direct prin preţuri sunt de două feluri, şi anume: sistemul cotelor şi sistemul de preţuri fixe.
În sistemul cotelor, preţul energiei din surse regenerabile se stabileşte astfel încât să asigure concurenţa reală între producătorii de energie din surse regenerabile. În acest scop se practică două mecanisme:
- certificate verzi;
- cererea de ofertă.
La certificatele verzi, mecanismul oferă posibilitatea vânzării energiei la un preţ determinat de piaţă. Pentru finanţarea costurilor suplimentare şi garantarea producerii cotei stabilite, fiecare consumator trebuie să cumpere un anumit număr de certificate verzi de la producătorii de energie din surse regenerabile, pe baza unui procent sau a unei cote din producţia/consumul total al acestora de energie. Interesul consumatorului de a cumpăra certificate verzi la un preţ convenabil dezvoltă o piaţă secundară pe care intră în concurenţă producătorii de energie regenerabilă.
Prin utilizarea mecanismului Cerere de ofertă, statul lansează cereri de oferte pentru furnizarea de energie, care se livrează societăţii de distribuţie pe bază de contract, la preţul din ofertă.
Costul suplimentar rezultat din cumpărarea de energie se suportă de consumatorul final, prin intermediul unei redevenţe speciale.
Sistemul de preţuri fixe are un preţ specific de cumpărare a energiei, pe care distribuitorul îl plăteşte producătorului de energie.
Statul nu fixează plafoane sau cote întrucât acestea se determină indirect pe baza nivelului de preţ fixat. Mecanismul "primelor fixe" poate fi asimilat "sistemului de preţuri fixe".
Statul fixează o primă (bonus) al cărui plafon este superior preţului normal plătit producătorilor de energie regenerabilă. Dacă preţul fix este corelat cu preţul pieţei de energie nu se crează diferenţe mari între regimul preţului fix şi al primei fixe. Preţul sau prima fixă se pot revizui, după caz, pentru a influenţa scăderea preţurilor.
Ajutorul în favoarea investiţiilor de capital constă în acordarea de subvenţii pentru investiţii de capital sau credite pentru echipamente. Plafonul subvenţiei poate fi mai mare pentru tehnologii cu eficienţă economică pe piaţă (ex. sisteme de module fotovoltaice). Pentru tehnologii integrate pe piaţă (ex. energia eoliană), subvenţiile se utilizează cu regularitate, însă plafonul acestora este mai redus.
Măsurile fiscale reprezintă un ajutor ce se poate acorda în mai multe forme:
- exceptarea sau rambursarea taxelor pentru energie;
- reducerea cotei TVA la anumite tipuri de energie din surse regenerabile;
- exceptări fiscale la investiţii în microcentrale energetice pentru valorificarea surselor regenerabile;
- instituirea de taxe asupra emisiilor de SO2 şi NO2 destinate, cu prioritate, dezvoltării energiei eoliene sau hidroelectrice.
Ajutorul pentru sectorul cercetare-dezvoltare este menit să promoveze, în exclusivitate, sursele regenerabile de energie.
Ajutorul indirect în favoarea producerii de energie din surse regenerabile se acordă pentru punerea în aplicare de programe de reîmpăduriri, plantaţii cu creştere rapidă, utilizarea de biocarburanţi pentru promovarea obţinerii de biomasă, reciclarea deşeurilor etc.
Directiva 2003/30/CE privind promovarea utilizării biocarburanţilor sau a altor tipuri de carburanţi din surse regenerabile oferă posibilitatea substituirii combustibililor fosili în transportul rutier.
În cadrul Uniunii Europene se află într-un stadiu avansat propunerea de elaborare a unei directive privind taxarea produselor energetice care prevede, între altele, aplicarea exceptărilor fiscale pentru sursele regenerabile de energie.
Utilizarea surselor regenerabile de energie reprezintă o prioritate a politicii energetice naţionale şi se realizează printr-un mecanism de sprijin prin preţuri, pe baza unui mediu legislativ stabil, de atragere a investitorilor şi accesul pe piaţă al producătorilor cu profituri rezonabile.
Sursele regenerabile se pot asimila unui "flux energetic natural", fie că se au în vedere sursele solare, eoliene, hidroenergie, biomasa sau energia geotermală. Pe termen lung, implementarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie asigură oportunităţi reale pentru lărgirea bazei de producţie şi furnizare de energie, sursele regenerabile fiind considerate energii curate, sustenabile şi cu potenţial de exploatare ridicat.
În cadrul Consiliului Mondial al Energiei se apreciază că participarea semnificativă a surselor regenerabile la balanţa energetică poate să contribuie la diversificarea ofertei pe o piaţă lărgită a energiei, reducerea emisiilor de noxe şi dezvoltarea durabilă a unui sistem energetic naţional.
La Summit-ul Mondial de Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg, din august 2002, s-a propus participarea cu o cotă globală a surselor regenerabile, diversificarea surselor energetice primare şi implementarea de tehnologii energetice avansate, accesibile în toate statele pe baze contractuale reciproc avantajoase, inclusiv pentru România.

PROGRAM ORIENTATIV DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | | | Resurse | Surse | Surse | | Termene |
|crt.| Obiective | Acţiuni | financiare, | financiare | financiare | Răspunde |estimative de|
| | | | din care: | interne | externe | |implementare |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 1 |Programul de măsuri |Studii de | | | | | |
| |privind valorificarea |fezabilitate, | | | |Ministerul | |
| |surselor energetice |instalaţii pilot | | | |Economiei şi | |
| |solare: - solar-termal:|şi demonstrative, | | | |Comerţului, | |
| | 7,34 mii tep;|proiecte de |75 mil. Euro; |25 mil. Euro; |50 mil. Euro; |ICEMENERG, |- perioada |
| | |investiţii | | | |autorităţile |2003-2010; |
| | |solar-termale şi | | | |locale, | |
| | 16,00 mii tep;|solar-fotovoltaic;|93 mil. Euro; |33 mil. Euro; |60 mil. Euro; |rezidenţi |- perioada |
| | | | | | | |2011-2015; |
| |- solar-fotovoltaic: | | | | | | |
| | 1,5 MW; | |7,5 mil. Euro;|2,5 mil. Euro;|5 mil. Euro; | |- perioada |
| | | | | | | |2003-2010; |
| | 9,5 MW; | |48 mil. Euro; |18 mil. Euro; |30 mil. Euro; | |- perioada |
| | | | | | | |2011-2015; |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 2 |Captatori solari şi |Instalarea de |15 mil. Euro |5 mil. Euro; | |Economiei |- perioada |
| |componente auxiliare |module solare pe | | | |şi |2003-2010; |
| |(suprafaţa totală: |bază de tehnologii| |10 mil. Euro; | |Comerţului, |- perioada |
| |150.000 mp) |fotovoltaice şi | | | |ANRE, ARCE, |2011-2015; |
| | |termo-solare | | | |ICEMENERG | |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 3 |Programul de măsuri |Studii de | | | |Ministerul | |
| |privind valorificarea |fezabilitate, | | | |Economiei şi | |
| |surselor energetice |instalaţii pilot | | | |Comerţului, | |
| |eoliene: |şi demonstrative, | | | |autorităţile | |
| |- realizarea de |proiecte de |- circa 120 |40 mil. Euro; |80 mil. Euro; |locale, |perioada |
| |instalaţii eoliene cu o|investiţii |mil. Euro; | | |societăţi |2003-2010; |
| |capacitate totală de |eoliene; | | | |private, | |
| |circa 120 MW | | | | |societăţi | |
| |(putere instalată); | | | | |mixte, | |
| | | | | | |rezidenţi | |
| |- realizarea de | |- circa 280 |80 mil. Euro; |200 mil. Euro;| |perioada |
| |instalaţii eoliene cu o| |mil. Euro; | | | |2011-2015; |
| |capacitate totală de | | | | | | |
| |circa 280 MW | | | | | | |
| |(putere instalată); | | | | | | |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 4 |Programul de măsuri |Studii de | | | |Ministerul | |
| |privind valorificarea |fezabilitate, | | | |Economiei şi | |
| |surselor |proiecte de | | | |Comerţului, | |
| |hidroenergetice (< 10 |execuţie, | | | |HIDRO- | |
| |MW - put. instalată) |investiţii directe| | | |ELECTRICA, | |
| |pentru furnizarea a |în amenajări | | | |ISPH, Apele | |
| |6000 GWh/an: |hidroenergetice de| | | |Române | |
| | |mică putere | | | | | |
| |- unităţi hidro (120 | |- circa 150 |75 mil. Euro; |75 mil. Euro; | |- perioada |
| |MW - putere totală); | |mil. Euro; | | | |2003-2010; |
| |unităţi hidro (120 MW -| | | | | | |
| |putere totală); | |- circa 120 |60 mil. Euro; |60 mil. Euro; | |- perioada |
| | | |mil. Euro; | | | |2011-2015; |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 5 |Programul de măsuri |Studii de | | | |Ministerul | |
| |privind valorificarea |fezabilitate, | | | |Economiei şi | |
| |surselor energetice pe |staţii pilot şi | | | |Comerţului, | |
| |bază de biomasă |de demonstrare, | | | |Institutul | |
| |(biomasă-termal): |proiecte de | | | |Naţional al | |
| |- circa 3.250 mii tep; |execuţie de |- circa 240 |100 mil. Euro;|140 mil. Euro;|Lemnului |- perioada |
| | |valorificare |mil. Euro; | | |(INL), |2003-2010; |
| |- circa 3.490 mii tep; |energetică a |- circa 200 |80 mil. Euro; |120 mil. Euro;|Departamentul|- perioada |
| | |biomasei |mil. Euro; | | |de Mediu |2011-2015; |
|----+-----------------------+------------------+--------------+--------------+--------------+-------------+-------------|
| 6 |Programul de măsuri |Studii de | | | |Ministerul | |
| |privind valorificarea |fezabilitate, | | | |Economiei şi | |
| |surselor energetice |explorări | | | |Comerţului, | |
| |geotermale: |geotermale, | | | |Ministerul | |
| |- 17,5 mii tep; |staţii pilot şi |- circa 15 |7,5 mil. Euro;|7,5 mil. Euro;|Sănătăţii, |- perioada |
| | |experimentale, |mil. Euro; | | |autorităţile |2003-2010; |
| |- 23,9 mii tep. |proiecte de |- circa 12 |6 mil. Euro; |6 mil. Euro; |locale |- perioada |
| | |investiţii |mil. Euro. | | |FORADEX |2011-2015; |
| | |hidrogeotermale | | | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Data adoptãrii în Senat: Data adoptãrii în Camera Deputaþilor:

Data promulgãrii: 12/18/2003

Data intrãrii în vigoare:


	(c) Copyright 2004 LP ELECTRIC SRL. all Rights Reserved